Suflete-al meu, deschide-o fereastra!
E o noapte frumoasa, albastra!
Si luna picura singura stropi
in cupa aceasta a noastra!
Slavit, vinul rosu, albastra tarie!
Ce-i lumea? Campie pustie
in nectar si in nemarginita-i
esenta lui vie.
Ca mii de insule, stelele-n cer
plutesc pe mari de eter.
In clipa aceaste, prieteni, sa pier!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu