luni, 21 noiembrie 2011

as putea sa te am...dar ce folos...
de ce imi dai totul cand n-am inima?
zdrobita in milioane de cioburi pe podeaua rece...
fiecare cuvant e un cutit ce taie in mine
cuvinte si lacrimi
unde sa te caut? prin ce amalgam de culori ratacesti?
as vrea sa te gasesc si sa-ti soptesc...mi-e asa de dor...
mi-e dor de noi...de noi care niciodata n-a existat...dar ar fi putut...

luni, 7 noiembrie 2011

realitate

as putea spune si eu..."usurata de tine, viata a luat-o in sus...si ma sufoc" da..ma sufoc in ganduri si intrebatoare tristeti...ma sufoc in singuratate...ah..pocnitura aia...ca a masinii trantite in stalp, te-a readus imediat la realitate...si acum ma pierd in recele albastru...ce poveste trista..."nu cred"...intotdeauna dupa un "nu cred" urmeaza o despartire de o viata...vocea ta si privirile din acea zi o sa le pastrez pentru totdeauna, chiar daca pe tine nu....
ps. as putea spune ca te-am iubit atat de mult....incat era sa nu ti-o spun niciodata

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

mi-ai furat inima...ce ciudat organ e inima asta...cand ti se fura, ramane in acelasi loc...la tine in piept si bate linistita sau plange in taina...
da...ne-am despartit ....ce greu e sa accept situatia asta...o imbratisare, un sarut...fara speranta...o ultima privire...
Cluj- oras aglomerat, prafuit, infrigurat, pustiu fara umbra ta in el.... peste tot indicatoare de Oradea...pe semne ca mi-am gresit destinatia....din primul moment cand am coborat din tren, in gara adormita...ce ciudat suna....urmatorul tren in directia....Oradea pleaca din statie.... cu el pleaca si inima mea...lasandu-ma ca o umbra pe un peron infrigurat, intr-o gara adormita....