nu-mi doresc sa te intorci...imi doresc sa nu fi plecat niciodata...

Ai plecat...Ai lasat in urma inimi rapuse...Am ramas in urma ca o parere..N-am plans.M-am uitat in ochii tai caprui...poate pentru ultima data...o romanie uitata, un suflet in urma...o umbra inainte -eu.

Sa uiti de Romania-asta a fost ultima strigare, ultimul cuvant, ultima urare...

Te-ai uitat inapoi si-ai plecat.M-ai lasat cu presuri insirate, pareri nestrigate, lucruri neterminate, sfaturi neimplinite, doruri uitate.

Mi-am plans singuratatea intr-o singura noapte, pe drum...aproape de casa.

Mi-ai lasat mostenire gunoiul strans in cinci plase, lacrimi inodate, carti prafuite, ganduri ratacite, sticle de plastic botite.

Zambeam...Zilele treceau absurde...Nu stiu cum le-ai luat tu pe toate in privirea ta...pe jumatoate intoarsa: pe jumatate la mine, pe jumatate inainte.

Ultimul tau gand?..fericirea mea...un sarut suspendat in timp, intre cer si pamant- visat totdeauna, niciodata primit, niciodata daruit sau furat..fara putere fara curaj, vis rapus in doua secunde...Prostii sumbre-reguli incalcate, reguli ciudate...reguli. Eu?? prizoniera conventiilor... n-am putut sa zbor...

Am ramas cu zambete sparte...nu am stiut decat sa uit mereu...am pierdut - nu mi-a pasat...m-a durut cand am aflat...tarziu..degeaba imi dau seama...prea tarziu caci ai plecat.

Te-ai ascuns de mine, ai fugit de noi, eu am aruncat totul la gunoi...m-ar razvratit...nu m-a ascultat..poate e mai bine pentru tine, pentru noi...

Ma strecor

Ma strecor ca o lacrima de dor

pe un alt taram...visand..

Oare am sa ajung vre-odata sa zbor?

Nu stiu de ce ma strecor inapoi in ochii tai

sub forma unui curcubeu ce-a prins aripi...

si a uitat sa zboare...dar a ramas suspendat intre cer si pamant..in apus...

Iata adevarul...ma strecor

ca o raza de soare...de dupa un nor,

cautand sa-ti mai fure o privire.

Printre lacrimi ma strecor...

cantand cu lebada un ultim cant...

aripa mi-e strapunsa de un spin

dezleaga-mi inima sa zbor!!