Iertare B. O. Popescu

asculta marea, iubito,zgomotul de pasi
alergand pe nisipuri ude,
bea cupa cu sampanie a lunii,
iarta-mi sarutul și atingerea,
potcoveste aripile si atingerea pasarilor cu
brațele tale subtiri,
o, tu,fosta aer candva,
intinde-te pe mal,
inchide ochii.

Rani in asfintit

M-a intrebat C. daca mai scriu. L-am privit mirat cateva secunde. Am vrut sa ii raspund ca am scris candva.. in tinerete, demult. Insa m-am trezit razand si raspunzand amuzat: "acum nu scriu nimic, acum stau aici si te privesc pe tine."
Ar fi trebuit oare sa-i spun ca n-am mai scris demult? Ca imi placea sa scriu imaginandu-mi lumea frumoasa si pura...sau de ce sa imi deschid sufletul in fata unor ochi caprui?
Am ramas in acel loc cazut pe ganduri, mii de idei imi veneau in minte...as fi putut sa spun ca mi-am pierdut muza intr-o dupa amiaza cand a plecat cu soarele in priviri, iar eu...eu am ramas cu rana soarelui asfintit. Acum ma uit in mine si rememorez cicatricile care nu mai dor, dar stiu ca sunt acolo. Chiar si Luna prea perfecta are propriile ei cicatrici. Iar eu ma mandresc cu ele si le port ca un erou.

Dileme

In acea zi mi-am dorit sa fiu iubita...iubita ca zorii zile, cu lacomie si putere ca dorinta unei respiratii. Si asa a fost. Dar n-am fost fericita si am ranit...Apoi m-am ganit ca ar fi mai bine sa iubesc eu, sa iubesc nebuneste fiecare lucru care straluceste in lumea asta, sa iubesc cu pasiunea flacarilor... Si nu am stiut ca aceste flacari aveau sa arda adanc in inima mea. Acum nu-mi doresc multe...imi doresc sa iubesc si sa fiu iubita cu aceeasi intensitate, cu acelasi parfum de floare. Te-am intalnit pe tine, tu serios si hotarat, eu copilaroasa si nebuna. Nu voi fi niciodata cu barbatul care-mi spune cele mai dulci si mai frumoase fraze? Nu-ti cer naufragiatule nimic, decat sa ma iubesti pe mine.

jurnalul....

"Imi place albastrul, vagul, lenea si muzica. Marea pe deasupra a toate, pentru ca e sinteza a tot ceea ce iubesc. E albastrul, e vagul, nelamuritul, e lenes si muzical, e fluid si profund si violent si dulce, e indepartat si aproape, palpitant si insesizabil, te ineci si traiesti in ea, te mangaie si te iluzioneaza." Jeni Acterian

dragoste

Am revazut-o dupa mult timp. Era aceeasi...depanandu-ne amintirile copilariei zambeam pivind-o in ochi. Ochii ei mari, verzi, limpezi, reflexie pala a oceanelor.
Stiam ca as fi putut sa o iubesc, asa ca in trecut, fara limite, cum iubesc vapoarele intinderea apelor. I-am strecurat, in taina, un gand si-un zambet.
M-a privit mirata...Apoi ca si cand ar fi cautat cu privirea o pasare ascunsa pe sub norii pufosi mi-a soptit:
-"Stii...Dragostea nu moare niciodata, se termina de obicei"

Cautare

Te visez si iti caut inima
ca un copil
care cauta in buzunarele tale
dulciuri ascunse.
Sper sa nu gasesc nimic amar strainule...
Imbratisez nisipul cuvintelor tale!

as putea sa te am...dar ce folos...
de ce imi dai totul cand n-am inima?
zdrobita in milioane de cioburi pe podeaua rece...
fiecare cuvant e un cutit ce taie in mine
cuvinte si lacrimi
unde sa te caut? prin ce amalgam de culori ratacesti?
as vrea sa te gasesc si sa-ti soptesc...mi-e asa de dor...
mi-e dor de noi...de noi care niciodata n-a existat...dar ar fi putut...