masti...

ma ascund in spatele mastii mele fragile
cuvinte ce dor...
nimic nu doare mai tare ca ceea ce pleaca
nimic nu pleaca fara sa doara...
nici o pivire, nici un cuvant, nici un diamant...
nici o inima nu se deslipeste de masca fara durere...
ne-am purtat mastile cu bucurie, ascunzand adevarul...
masca zambea cand durea, cand durerea crestea..radea...
nicaieri nu pleci fara ea..face parte din tine...
pe drum masca nu e povara..povara e inima ta...
inima ce plange cand razi...si face ca rasul sa fie durere...
drumul...drumul e prieten sau dusman?
drumul...stie el suferinta?
ma gandesc si ascult...
ascult un batran sfatuind cu intelepciune:
daca vrei sa continuati drumul...
domnilor, dati mastile jos!