Am vrut

Am vrut sa scriu o poezie pentru El
Am luat stiloul, dar…
Gandindu-ma ca toate cuvintele
Au fost daruite omului
Sa-si tainuiasca gandurile,
N-am mai scris.
Am vrut sa cand un cantec pentru Domnul meu
Dar vocea e o harpa dezacordata
Si sunete fade m-au oprit
Si linistea s-a asezat.
Am vrut sa fac ceva pentru El,
Dar mainile mele, maini murdare
Au gresit si in loc de templu
E o coliba…
Picioarele? Prea obosite sa ajunga la Tine
S-au oprit la poarta Paradisului
Pazita de ingeri…
Inima insetata de apa vie
A ramas mai in urma
La fantana lui Iacov.
Doar gandul mai suie dupa nori
Cu rugaciunea:
Sa le strangi pe toate si sa le iei la Tine!