miercuri, 13 ianuarie 2010

noapte..


eram acolo...

radeam...

durerea tasnea prin zambete uitate

clipe ce nu s-au scurs, amintiri ce nu au fost

dar...puteau..ar fi putut sa fie cantate spre nemurire...

ciudata ingramadire de bine si rau

tasnind in gesturi si cuvinte ciudate...

radeam...

in mii de cioburi gandurile alunecau in frigul de afara

vroiam sa uit iar fulgii

in caderea lor

imi aduceam aminte de a mea...

iubeam caderea ingerilor

in noaptea aceea cu fulgi mari reci

si lumini stinse in suflete...

Niciun comentariu: