uitam...

uitam ca trebuia sa vina toamna dar cand am vazut copacii aurii mi-am dat seama ca deja e tarziu si iar trebuie sa plec...uitam..noi toti uitam...si ne uitam cum trece viata pe langa noi fara sa ne dam seama, fara sa o cunoastem, fara sa o privim adanc in ochii ei mari, si, mai ales, fara sa o iubim..macar un pic....uitam ca timpul trece si anotimpurile se scureg unul dupa altul si anii trec si noi...noi uitam...
uitam..uitam cum e sa strangi in brate un prieten sau cum dai mana cu un copilas..uitam sa privim norii in nesfarsita lor umlare pe cerul deschis...uitam sa privim picurii de ploaie ce vin din cer...apa de la Dumnezeu...
uitam si ne facem ca traim mai bine ca niciodata...uitam ca suntem mai intai copii apoii adulti...uitam sa ne jucam si ne dam seama ca suntem batrani inainte de vreme...si nu mai avem chef de nimic...nici de noi..nici de amintirile noaste macar...si uite asa iar uiatm...uitam de noi...