Ai plecat...Ai lasat in urma inimi rapuse...Am ramas in urma ca o parere..N-am plans.M-am uitat in ochii tai caprui...poate pentru ultima data...o romanie uitata, un suflet in urma...o umbra inainte -eu.
Sa uiti de Romania-asta a fost ultima strigare, ultimul cuvant, ultima urare...
Te-ai uitat inapoi si-ai plecat.M-ai lasat cu presuri insirate, pareri nestrigate, lucruri neterminate, sfaturi neimplinite, doruri uitate.
Mi-am plans singuratatea intr-o singura noapte, pe drum...aproape de casa.
Mi-ai lasat mostenire gunoiul strans in cinci plase, lacrimi inodate, carti prafuite, ganduri ratacite, sticle de plastic botite.
Zambeam...Zilele treceau absurde...Nu stiu cum le-ai luat tu pe toate in privirea ta...pe jumatoate intoarsa: pe jumatate la mine, pe jumatate inainte.
Ultimul tau gand?..fericirea mea...un sarut suspendat in timp, intre cer si pamant- visat totdeauna, niciodata primit, niciodata daruit sau furat..fara putere fara curaj, vis rapus in doua secunde...Prostii sumbre-reguli incalcate, reguli ciudate...reguli. Eu?? prizoniera conventiilor... n-am putut sa zbor...
Am ramas cu zambete sparte...nu am stiut decat sa uit mereu...am pierdut - nu mi-a pasat...m-a durut cand am aflat...tarziu..degeaba imi dau seama...prea tarziu caci ai plecat.
Te-ai ascuns de mine, ai fugit de noi, eu am aruncat totul la gunoi...m-ar razvratit...nu m-a ascultat..poate e mai bine pentru tine, pentru noi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu